Tot ce trebuie să știi despre colesterol mărit

Ce este colesterolul?

Colesterolul este un tip de lipide; o substanță cerată, asemănătoare grăsimilor, pe care ficatul tău o produce în mod natural.

Este vital pentru formarea membranelor celulare, a anumitor hormoni și a vitaminei D.

Colesterolul nu se dizolvă în apă, deci nu poate călători singur prin sânge. Pentru a ajuta la transportul colesterolului, ficatul produce lipoproteine.

• Lipoproteinele sunt particule obținute din grăsimi și proteine. Ele transportă colesterolul și trigliceridele (un alt tip de lipide), prin fluxul sanguin.

Cele două forme majore ​​sunt:

• lipoproteinele cu densitate mică (LDL),
• lipoproteinele cu densitate mare (HDL).

Dacă sângele conține prea mult colesterol LDL (colesterol transportat de lipoproteine ​​cu densitate mică), este cunoscut sub numele de colesterol mărit.

Atunci când este lăsat netratat, colesterolul ridicat poate duce la multe probleme de sănătate, inclusiv infarct sau accident vascular cerebral.

Colesterolul ridicat de obicei nu provoacă simptome. De aceea, este important să îți verifici în mod regulat nivelul de colesterol. Niveluri de colesterol

Colesterolul LDL sau „colesterolul rău”

Lipoproteina cu densitate scăzută (LDL) este adesea numită „colesterol rău”.

• Aceasta transportă colesterolul spre artere. Dacă nivelul colesterolului LDL este prea mare, acesta se poate acumula pe pereții arterelor.

Acumularea este, de asemenea, cunoscută sub numele de placă de colesterol. Această placă poate îngusta arterele, poate limita fluxul sanguin și poate crește riscul cheagurilor de sânge.

Dacă un cheag de sânge blochează o arteră din inimă sau creier, poate provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Colesterolul HDL sau „colesterolul bun”

Lipoproteinele de înaltă densitate (HDL) sunt numite și „colesterol bun”.

• Ajută la returnarea colesterolului LDL în ficat, pentru a fi îndepărtat din corp. Acest lucru ajută la prevenirea formării plăcii de colesterol, în arterele tale.

Când ai niveluri sănătoase de colesterol HDL, acesta te poate ajuta să reduci riscul de formare a cheagurilor de sânge, a bolilor de inimă și a accidentului vascular cerebral.

Trigliceridele – un alt tip de lipide

Trigliceridele sunt un alt tip de lipide. Și sunt diferite de colesterol.

În timp ce corpul tău folosește colesterolul pentru a construi celule și anumiți hormoni, el folosește trigliceridele, ca sursă de energie.

Când mănânci mai multe calorii decât poate folosi corpul tău imediat, acesta transformă acele calorii în trigliceride. Stochează trigliceridele în celulele adipoase.

De asemenea, folosește lipoproteine ​​pentru a circula trigliceridele prin fluxul sanguin.

Dacă mănânci în mod regulat mai multe calorii decât poate folosi corpul tău, nivelul trigliceridelor poate crește.

Acest lucru poate crește riscul de apariție a mai multor probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă și accident vascular cerebral.

Medicul tău poate utiliza un simplu test de sânge pentru a măsura nivelul trigliceridelor, precum și nivelul colesterolului.  Nivelul trigliceridelor

Verificarea nivelului de colesterol mărit

Dacă ai vârsta de 20 de ani sau mai mult, Asociația pentru Sănătatea Inimii  recomandă verificarea nivelului de colesterol cel puțin o dată la patru până la șase ani.

Dacă ai antecedente de colesterol ridicat sau alți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, este recomandat să îți testezi mai des nivelul de colesterol.

Medicul tău poate utiliza un panou lipidic pentru a măsura nivelul colesterolului total, precum și nivelul colesterolului LDL, HDL și trigliceridelor.

Nivelul total de colesterol este cantitatea totală de colesterol din sânge. Include colesterolul LDL și HDL.

Dacă nivelul colesterolului total sau al colesterolului LDL este prea mare, medicul va diagnostica colesterol mărit.

Colesterolul ridicat este deosebit de periculos atunci când nivelul LDL este prea mare și nivelul HDL este prea scăzut.

Sfaturi pentru a evita colesterol mărit

• Acordă atenție grăsimilor saturate și trans de pe etichetele alimentelor, precum și zaharurilor adăugate. Cu cât consumi mai puține dintre acestea, cu atât mai bine.

Nu mai mult de 10% din caloriile zilnice ar trebui să provină fie din grăsimi saturate, fie din zaharuri adăugate.

• Nu îți face griji dacă mănânci suficient colesterol. Corpul tău produce suficient, chiar dacă îl consumi sau nu.
• Mănâncă grăsimi mai sănătoase, nesaturate.

Încercă să înlocuiești untul cu ulei de măsline extravirgin la gătit, cumpără carne slabă și alege gustări precum nuci și semințe, în loc de cartofi prăjiți sau gustări procesate.

Instrucțiuni recente pentru nivelurile normale de colesterol

Corpul are nevoie de colesterol pentru a funcționa corect, inclusiv de LDL.

Însă, dacă nivelul LDL este prea ridicat, îți poate crește riscul de probleme grave de sănătate.

În 2013, s-au dezvoltat Colegiul American de Cardiologi (ACC) și Asociația Americană a Inimii (AHA) cu noi linii directoare pentru tratamentul colesterolului ridicat.

Înainte de această modificare, medicii gestionau colesterolul pe baza cifrelor dintr-o diagramă a nivelului de colesterol.

Medicul măsura nivelul colesterolului total, HDL și LDL. Apoi, decide dacă să prescrie un medicament care scade colesterolul, în funcție de modul în care numerele tale arată, comparativ cu cifrele din grafic.

Conform noilor linii directoare, pe lângă nivelurile de colesterol, recomandările de tratament iau în considerare și alți factori de risc, precum bolile de inimă.

Acești factori de risc includ și diabetul și riscul estimat pe 10 ani, pentru un eveniment cardiac, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Deci, nivelul colesterolului „normal” depinde de faptul dacă ai alți factori de risc, pentru bolile de inimă.

Aceste noi linii directoare recomandă faptul că, dacă nu ai factori de risc pentru bolile de inimă, medicul trebuie să îți prescrie un tratament, dacă LDL este mai mare de 189 mg / dL.

Pentru a afla care sunt recomandările personale privind colesterolul, discută cu medicul tău.

Simptome de colesterol mărit

În majoritatea cazurilor, colesterolul ridicat este o problemă „silențioasă”. De obicei, nu provoacă niciun simptom.

Mulți oameni nici nu își dau seama că au colesterol mărit până când nu dezvoltă complicații grave, cum ar fi un infarct sau un accident vascular cerebral.

De aceea, verificările de rutină a colesterolului, este important.

Cauzele colesterolului ridicat

Consumul de prea multe alimente bogate în colesterol, grăsimi saturate și grăsimi trans poate crește riscul de a dezvolta colesterol mărit.

Alți factori ai stilului de viață pot contribui, de asemenea, la creșterea nivelului de colesterol. Acești factori includ inactivitatea și fumatul.

Genetica, de asemenea, poate afecta și mări șansele de a dezvolta colesterol ridicat. Genele sunt transmise de la părinți la copii.

Anumite gene își instruiesc corpul cu privire la modul de procesare a colesterolului și a grăsimilor.

• Dacă părinții tăi au colesterol mărit, ai un risc mai mare să îl dezvolți și tu.

În cazuri rare, hipercolesterolemie familială provoacă în timp colesterol mărit.

Această tulburare genetică împiedică corpul tău să elimine LDL.

In conformitate cu Institutul Național de Cercetare a Genomului Uman, majoritatea adulților cu această afecțiune au niveluri totale de colesterol peste 300 mg / dl și niveluri de LDL peste 200 mg / dL.

Alte condiții de sănătate, cum ar fi diabet și hipotiroidism, poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta colesterol ridicat și complicații asociate.

Factori de risc pentru colesterolul ridicat

Este posibil să ai un risc mai mare de a dezvolta colesterol ridicat dacă:

• ești supraponderal sau obez,
• mînânci o dietă nesănătoasă,
• nu faci exerciții fizice în mod regulat,
• folosești produse din tutun,
• ai antecedente familiale de colesterol ridicat,
• ai diabet zaharat, boli de rinichi sau hipotiroidism.

Persoanele de toate vârstele, sexele și etniile, pot avea colesterol ridicat.

Complicații ale colesterolului ridicat

Dacă nu este tratat, colesterolul ridicat poate cauza acumularea plăcii în arterele tale.

În timp, această placă îți poate îngusta arterele. Această condiție este cunoscută sub numele de ateroscleroza.

• Ateroscleroza este o afecțiune gravă. Poate limita fluxul de sânge prin artere.

De asemenea, poate crește riscul de a dezvolta cheaguri de sânge periculoase.

Ateroscleroza poate duce la multe complicații care pun viața în pericol, cum ar fi:

• accident vascular cerebral,
• atac de cord,
• angină (durere în piept),
• tensiune arterială crescută,
• boală vasculară periferică,
•  boală cronică de rinichi.

Colesterolul ridicat poate crea, de asemenea, un dezechilibru biliar, crescând riscul de calculi biliari.

Cum să diagnostici colesterol mărit

Pentru a îți măsura nivelul colesterolului, medicul va utiliza un simplu test de sânge.

• Este cunoscut sub numele de panou lipidic. Îl pot folosi pentru a îți evalua nivelul de colesterol total, colesterol LDL, colesterol HDL și trigliceride.

Pentru a efectua acest test, medicul sau alt profesionist din domeniul sănătății, va preleva un eșantion din sânge. Vor trimite acest eșantion la un laborator pentru analiză. Când rezultatele testelor vor fi disponibile, acestea te vor informa dacă nivelul colesterolului sau al trigliceridelor este prea mare.

Pentru a te pregăti pentru acest test, medicul îți poate cere să eviți să mănânci sau să bei ceva, cu cel puțin 12 ore înainte.

Cum să scazi colesterolul ridicat

Dacă ai colesterol mărit, medicul îți poate recomanda modificări ale stilului de viață, pentru a ajuta la scăderea acestuia.

De exemplu, poate recomanda modificări ale dietei, obiceiurilor de exerciții fizice sau alte aspecte ale rutinei zilnice.

Dacă fumezi, cel mai probabil vei fi sfătuit să renunți.

Medicul îți poate prescrie, de asemenea, medicamente sau alte tratamente, pentru a ajuta la scăderea nivelului de colesterol.

În unele cazuri, te poate îndruma către un specialist, pentru mai multă îngrijire.

Scăderea colesterolului prin dietă

Pentru a te ajuta să atingi și să menții niveluri sănătoase de colesterol, sunt recomandate modificări ale dietei.

De exemplu, poți să:

• limitezi consumul de alimente bogate în colesterol, grăsimi saturate și grăsimi trans,
• alege surse slabe de proteine, cum ar fi pui, pește și leguminoase,
• mănâncă o mare varietate de alimente bogate în fibre, cum ar fi fructele, legumele și cerealele integrale,
• optează pentru alimente coapte, fierte, aburite, la grătar, în loc de alimente prăjite,
• evită mâncarea de tip fast food și mâncarea nesănătoasă.

Alimentele care au un conținut ridicat de colesterol, grăsimile saturate sau grăsimile trans includ:

• carnea roșie, carnea de organe, gălbenușurile de ou și produsele lactate bogate în grăsimi,
• alimente procesate cu unt de cacao, ulei de palmier sau ulei de cocos,
• alimente prăjite, cum ar fi chipsuri de cartofi și crispy de pui,
• anumite produse de patiserie, cum ar fi unele fursecuri și brioșe.

Consumul de pește și alte alimente care conțin acizi grași Omega-3 pot ajuta, de asemenea, la scăderea nivelului de LDL.

De exemplu, somonul, macroul și heringul sunt surse bogate de Omega 3 la pret de producator. Nucile, migdalele, semințele de in măcinate și avocado conțin, de asemenea, Omega-3.